Biserica Romano-Catolică Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul Botoșani

Prezentare

    Oraşul Botoşani, situat în nordul Moldovei, este unul din vechile târguri, fiind amintit ca "târg domnesc" în sec. al XV-lea, aşezat pe un drum comercial foarte umblat, "şleaul Botoşanilor". Aşezarea îşi măreşte activitatea şi importanţa pe timpul domnitorului Petru Rareş.

Primaînsemnare despre existenţa catolicilor în Botoşani o găsim în matricola veche a parohiei Horleşti, unde se consemnează administrarea unui botez la 8 decembrie 1781 în "Butuszan". La 14 noiembrie 1784 se mai înregistrează un botez în aceeaşi matricolă şi apoi ambele sunt tăiate cu cerneală, menţionându-se înfiinţarea parohiei Botoşani. Era în anul 1784.

După unele documente existente în arhiva Episcopiei de Iaşi, un oarecare preot al polonezilor catolici din Botoşani, numit simplu "Cajetanus", ar fi voit să facă biserică, dar nu a fost ajutat.

Dintr-o scrisoare a episcopului Paul Sardi de la Iaşi, scrisă la 7 februarie 1846, re-iese că la Botoşani se construia biserică catolică şi răuvoitorii încercau să împiedice construcţia, fapt ce l-a determinat pe episcopul Sardi să vină la Botoşani; cu această ocazie a făcut slujbă arhierească şi procesiune. Este vorba de construcţia primei biserici din Botoşani. După cum spune tradiţia locală, până atunci comunitatea s-a folosit de o capelă care se afla în vechiul cimitir catolic din oraş. Parohia a fost redeschisă în anul 1843, după cum reiese dintr-o însemnare aflată în Schematismul din 1850. Pentru construcţia bisericii s-au făcut colecte în multe localităţi, chiar şi peste hotare. Un ajutor substanţial s-a primit de la împăratul Austriei, Francisc I, la cererea parohului misionar din Botoşani, Johan Darnseiffer.

Agentul diplomatic al curţii imperiale, Eisenbach, a raportat Cancelarului Austriei faptul că această biserică a început să fie construită în anul 1845, iar în ziua de 3 noiembrie 1847 a avut loc sfinţirea ei de către episcopul Paul Sardi împreună cu alţi doi preoţi din Iaşi şi cu un preot armeano-catolic din Suceava. A fost o adevărată sărbătoare, biserica fiind arhiplină.

Noua parohie astfel înfiinţată avea o extindere teritorială foarte mare: Botoşani, Rădeni, Flămânzi, Dărăbani, Herţa, Suliţa, Baia, Dorohoi, Mihăileni, Fălticeni, Liteni. În toate aceste localităţi erau 611 credincioşi, din care în Botoşani erau 285, iar în Fălticeni 100.

În anul 1874 a rămas numai cu Mihăileni. După anul 1872 populaţia catolică din Botoşani creşte cu personalul tehnic şi administrativ de la C.F.R., venit din Austria pentru a construi gara. Biserica a devenit neîncăpătoare, astfel că muncitorii, care au construit gara, au mărit vechea biserică, adăugând două nave laterale şi întreaga biserică a fost adaptată stilului gotic, aşa cum este şi astăzi.

După sosirea misiunii preoţilor iezuiţi în Moldova, Parohia Botoşani a fost administrată de dânşii. În anul 1901 erau 600 de credincioşi. După repatrierea lor în Germania după anul 1940, în Botoşani au rămas puţini, însă numărul lor a crescut mai târziu prin catolicii atraşi aici de obiectivele industriale. Dimensiunile bisericii sunt: 25 m lungime şi 10 m lăţime.

Hramul comunităţii este la 24 iunie, Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul.

Actualmente în Parohia Botoşani sunt 262 de familii cu 693 de credincioşi, din care 28 de familii respectiv 68 de credincioşi sunt în oraşul Dorohoi, filiala parohiei Botoşani, situată la 35 km. spre nord.

În anul 1992 au fost 12 botezuri, nouă căsătorii şi 12 înmormântări.